Bucuresti

139 ani de la întoarcerea acasă a Dobrogei!


By gabrielaodagiu / noiembrie 13, 2017

Marți, 14 noiembrie 2017 se împlinesc 139 de ani, de la alipirea Dobrogei la Principatele Române

POSTARI ASEMANATOARE

Marți, 14 noiembrie 2017, în județeleTulcea și Constanța va fi sărbătorită în mod oficial de către români, Ziua Dobrogei!

Anul acesta se vor împlini 139 de ani de la reîntoarcerea Dobrogei de Nord, dar și a Deltei Dunării cu Insula Șerpilor la ele acasă, în România!

Au trecut 140 de ani de la implicarea în mod direct a armatei române în războiul ruso-turc, război declanșat din considerente politice și în care, dorința acerbă a Rusiei a fost de a-și recupera teritoriile din Balcani, lărgindu-și orizontul spre Marea Neagră, teritorii ocupate de turci în urma Războiului din Crimeea (1856).

#1

Războiul de Independență care a durat un an de zile, a făcut posibilă revenirea Dobrogei pe teritoriul Principatelor Române în 14 noiembrie 1878. Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească a avut loc mult mai devreme – în 24 ianuarie 1859 și mult mai târziu are loc unirea acestora cu Transilvania, la 1 decembrie 1918. Ziua Națională a României este proclamată ca fiind sărbătoare națională și este sărbătorită de toți românii la 1 decembrie, începând cu anul 1990.

Ziua Dobrogei este 14 noiembrie! Acest moment istoric este recunoscut de către Guvernul României, care decide prin instituirea Lg nr. 230 din 9.10.2015, că poate fi serbată anual, prin implicarea Organelor puterii de stat, centrale și locale, în parteneriat cu organizații culturale naționale sau internaționale. Instituțiile pot organiza, susține financiar și logistic, evenimentele culturale și științifice ce vor marca această zi importantă din istoria Dobrogei, toate aceste reprezentații putând fi transmise în direct de către Societatea Română de Televiziune și Radio România Actualități.

17

 

Marți, 14 noiembrie 2017, la ora 17:00, Consiliul Județean Tulcea împreună cu Primăria și Ansamblul Baladele Deltei organizează la Sala Sportului din orașul Tulcea, un spectacol intitulat ,,Ziua Dobrogei – 139 ani 1878 – 2017” reprezentând un omagiu adus alipirii Dobrogei de Principatele Române. Ca invitați speciali sunt fii ai Dobrogei: Dinu Iancu Sălăjanu, Nicoleta Voica, Sava-Negrean Brudașcu, Angelica Flutur, Grupul instrumental ,,Țara Silvaniei”, Ansamblurile ,,Baladele Deltei” și ,,Dorulețul”, Grupurile corale ,,Magia Deltei” și ,,Cantus Libera”.

Județul Constanța va organiza Ziua Dobrogei la aceeași dată, ora 15:00, la Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” unde se vor desfășura spectacole susținute financiar și logistic de către Prefectura Judeţului Constanţa în parteneriat cu Primăria municipiului Constanţa, C.J. Constanţa, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa şi Palatul Copiilor, eveniment cultural – artistic intitulat:Dobrogea, 139 de ani de istorie, tradiţie şi multiculturalitate”.

Făcând o retrospectivă a evenimentelor derulate la acea vreme, Dobrogea…

Carol I de Hohenzollern, Principele României a anunțat public la Brăila, în 14 noiembrie 1878, acest deosebit eveniment istoric, prin „Proclamația către dobrogeni” și ,,Înaltul ordin de zi”, semnate de prim ministru al vremii I.C.Brătianu, miniștrii de interne/ externe C. A. Rosetti/ Mihail Kogălniceanu și miniștrii Finanțelor/ Justiției I. Câmpineanu/ Eugen Stătescu.

Oficial, Unirea Dobrogei cu Principatele Române este consemnată prin Tratatul de la Berlin din 1878 la 1 iulie pe calendarul vechi, în cel nou fiind 13 iulie, semnat în urma Congresului Internațional din Berlin,care a avut loc între 1 (13) iunie – 1 (13) iulie 1878. Prin această Convenție Internațională, României îi este recunoscută independența ca stat suveran, iar Dobrogea de Nord cu Delta Dunării și Insula Șerpilor se întorc acasă, rușii primind la schimb Basarabia de Sud (Bolgrad, Cahul şi Ismail). La încheierea acestui Tratat, oficialii români, alături de cei bugari și sârbi au avut rol doar consultativ, nu au fost acceptați și la negocieri, pe motiv că nu aveau recunoscută independența țării.

 

646x404

Rusia a declarat război împotriva Turciei la 24 aprile 1877. Inițial, românii permit în data de 12 aprilie 1877, doar traversarea armatei sovietice pe teritoriul lor spre Balcani, condiția pusă rușilor fiind să se respecte suveranitatea statului roman, dar o lună mai târziu, 38.000 de soldați români cu 108 de tunuri, se alătură acestora împotriva Armatei Turciei. În acest război, au luat parte în total, în jur de 58.700 de oameni, din care 10.000 și-au pierdut viața, în luptă i-au însoțit cca 190 de tunuri moderne.

Pe 9.05.1877 (10 mai, în stil vechi), Principatele Române își declară Independența și traversează Dunărea împreună cu armata rusă, ducând același război crud și dureros pe 23 ianuarie 1878 la Grivița, dar și în alte zone cum ar fi Plevna sau Rahova. Pentru început, soldații români și ruși distrug navele de pe Dunăre, scufundându-le cu piatră, apoi minează fluviul, tehnici folosite pentru a face imposibilă trecerea turcilor peste Dunăre. Armata otomană a început bombardarea orașelor de peste Dunăre, au fost mulți morți și răniți, atât din armata română, cât și din armata rusă. În Grivița, se află cel mai mare mausoleum dedicat celor 1300 de soldați eroi români, care și-au pierdut viața într-un război nedrept, masacru încheiat prin recunoașterea înfrângerii Turciei și consemnat oficial, în Tratatul de la San Stefano, din 19.02.1878. Prin acest Tratat se proclamează Independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului, dar şi autonomia Bulgariei.

tulcea-independence-monument

Armata Turcă este nevoită să își mute trupele în Silistra și Sulina, astfel că în 23 – 24 iunie 1877 Rusia ajunge pe teritoriul Dobrogei pe la Zimnicea, cucerind mai întâi Măcinul, iar turcii sunt nevoiți să abandoneze cetatea și să se stabilească în Babadag, Hârșova și Tulcea. Abia pe 15 iulie, Rusia reușește să cucerească și Constanța.

Începând cu 14 noiembrie 1878, armata română s-a declarat victorioasă, motiv pentru care românii au omagiat la unison recâștigarea teritoriilor Dobrogei, în orașele Constanța, Babadag și Tulcea. În mod oficial, la nivel administrativ aceste orașe au fost preluate în 23 noiembrie 1878. În acea toamnă a anului 1878, trupele române se retrag din Bolgrad, Cahul și Ismail, iar în prima parte a anului următor, Rusia își retrage și ea trupele de pe teritoriul Dobrogei ( pe 4 aprilie 1879 din Constanța și pe 22 aprilie, din Tulcea).

În urma Războiului de Independență, Dobrogea a fost recâștigată, în schimb, în pofida multor dispute la nivel politic, Basarabia de Sud trece sub autoritatea rusă, ocupată oficial de la 1 octombrie 1878, așa cum se prevede și în Tratatul de la Berlin. Frontiera cu Bulgaria nu este stabilită atunci, se realizează doi ani mai târziu, în 1880, de către o Comisie Internațională.

Car cu boi _ Dobrogea

După 15 octombrie se trece la reorganizarea și reconstrucția Dobrogei, se renunță la dijma otomană, se asigură și se garantează de către autorități proprietățile abandonate pe timpul războiului și un fapt însemnat îl constituie deschiderea la cei 240 km de-a lungul Mării Negre, acesta oferindu-i Dobrogei noi oportunități de dezvoltare atât pe plan intern, cât și la nivel internațional.

În 1895, este dat în folosință și cel mai mare pod de la acea vreme din Europa – podul de la Cernavodă, construit de Anghel Saligny, care favorizează comunicarea cu ușurință între cele două zone riverane ale fluviului Dunărea, poziționând orașul Constanța la nivelul celorlalte orașe ale altor țări cu deschidere la mare și astfel, transformând Dobrogea într-o regiune cu potențial ridicat de dezvoltare economico – financiară.

Dobrogea urmărește o valorificare a propriilor sale resurse, îndeosebi piscicole, fie din domeniul fluvial, fie din cel maritim, dar și o evoluție a civilizației, a culturii, a valorii sale în ansamblu.

În cinstea acestor memorabile momente istorice prin care Dobrogea revine ca un prunc în brațele mamei sale, autoritățile locale din Tulcea au ridicat un monument impresionant – ,,Monumentul Reanexării”. Piatra de fundament a monumentului a fost pusă în data de 17 octombrie 1879 în prezența prințului Carol și a lui Mihail Kogălniceanu. Tot atunci, dealul stâncos pe care este amplasat, a primit denumirea de „Colnicul Hora”. În aceeași zi, prințul Carol I însoțit de Mihail Kogălniceanu, a rostit următoarele:

Voi iubi Dobrogea, cum iubesc România, din care ea face parte acum; ambițiunea mea, stăruințele mele, vor fi de a da acestei țări desvoltarea morală și materială la care-îi dă dreptul admirabila sa posițiune”, informație preluată după Wikipedia.

Cele două piese din bronz ale Mausoleumului reprezintă: un dorobanț cu o goarnă la gură ce cheamă soldații la luptă, inițial el este îndreptat spre Basarabia de Sud ca un strigăt spre frații săi, ulterior i se schimbă poziția pentru a nu se interpreta ca o ostilitate asupra deciziei luate la încheierea Tratatului de la Berlin și un vultur pregătindu-și zborul spre Ardeal, acesta fiind la acea vreme sub ocupația austro-ungară. Aceste sculpturi sunt realizate de Vasilescu- Ploiești.

Monumentul are o înălțime de 16 m, baza și corpul sunt din granit dobrogean, corpusul fiind lucrat în Veneția. A fost recondiționat de două ori, în anii:

  • 1937 – după deteriorări pe timpul ocupației bulgaro – germane și
  • 1978 – după distrugerile din cel de al II-lea Război Mondial.

14 noiembrie va rămâne ziua în care Dobrogea îmbrățișază Regatul României, patria – mamă.

Dacă în 1878, Dobrogea era locuită de 226.000 de locuitori împărțită în mai multe etnii și anume: 127.000 musulmani (tătari și turci), 47.000 români, 30.000 bulgari, diferența de 22.000 fiind formată din evrei, greci, armeni, ruși, circasieni și germani…

Astăzi, în Dobrogea conviețuiesc în bună înțelegere după ultimul recensământ făcut din 2002: 971.643 de locuitori, din care 883.620 sunt români și aromâni, 27.580 turci, 23.409 tătari, 21.623 lipoveni, iar cei 15411 de locuitori fiind formați din: bulgari, greci și ucraineni.

În acest moment, se respectă de către toată populația Dobrogei, dar și a întregii țări, folosirea, conservarea precum și promovarea limbii și a valorilor culturale ale fiecărei etnii în parte, recomandare făcută de altfel, tuturor țărilor de a fi respectată, acelora care au încheiat Convenția Culturală Europeană, a Consiliului Europei. România ratifică această Convenție prin Lg nr. 77 din 17 decembrie 1991, ea devenind membră a Consiliul Europei din 4 octombrie, pe 7 octombrie 1993 semnând documentele statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului.

Acestea sunt motivele determinante, pentru care românii trebuie să își dorească să comemoreze împreună Ziua Dobrogei, în data de 14 noiembrie a fiecărui an!

Numele regiunii Dobrogea poartă numele conducătorului local, Dobrotici (domnie 1347 – 1386).

Reclama

Reclama

Articole recente


Top articole