Pentru dezvoltarea sectorului agricol, specialiştii cred că este nevoie de stimularea asocierii producătorilor, refacerea structurii primare de irigații și, de asemenea, de dezvoltarea învățământului la sate. Valoarea acestei investiții s-ar ridica la circa 1,1 miliarde de euro până în 2020, potrivit lui Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR).
Aceste concluzii au fost trase, astăzi, la cea de-a doua sesiune de consultare în cadrul Proiectului ”România competitivă” care a abordat Agricultura, ca al doilea domeniu major de cercetare. Reprezentanții BNR, cei ai Guvernului, ai Academiei Române, precum şi ai altor instituții implicate în acest proiect de strategie economică au încercat identificarea obiectivelor fixate în strategiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, MADR, care pot duce la creșterea Produsului Intern Brut, PIB, potențial, prin productivitate, prin forța de muncă sau pe calea capitalului. Şi asta în contextul în care jumătate din populația României trăiește în mediul rural, potrivit unui document de lucru publicat pe site-ul Ministerului Economiei.
“În cazul concret al Agriculturii, de pe site-ul ministerului au fost selectate trei astfel de priorități și anume: stimularea asocierilor de producători și comercializarea produselor agricole, apoi este vorba despre refacerea structurii primare de irigații și al treilea, nu în ultimul rând, este vorba de stimularea educației, a învățământului la sate. Acesta din urmă nefiind pe site, fiind undeva între Ministerul Agriculturii și Ministerul Educației. Discuțiile au fost utile, s-a făcut referire la măsuri concrete și la bugete. Pot spune că aceste trei domenii le-am estimat a avea un necesar de circa 1,1 miliarde de euro pentru următorii cinci ani, cumulat până în 2020”, a precizat Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR).
Nefinalizarea cadastrului agricol (doar 21% din terenurile și clădirile agricole fiind incluse în cadastru până în februarie 2016) scade valoarea activelor, le face greu tranzacționabile și impietează asupra rezultatelor economice, mai arată sursa citată.
“Reticența fermierilor români de a intra în structuri asociative cu scop lucrativ (1% din total) reduce economiile de scală și îngreunează investițiile în infrastructură. Mai puțin de 15% din suprafața amenajabilă cu sisteme de irigații este, de fapt, irigată în anul 2015, în timp ce schimbările de climă afectează grav recoltele în jumătatea de sud a țării. Învățământul profesional agricol a fost redus drastic din 1995, iar agricultorii români nu beneficiază de o consultanță de specialitate conform practicilor din UE. Doar 7% au studii agricole”, potrivit documentului Ministerului Economiei.
Documentul de lucru vizează ca până în 2020 ponderea fermierilor mici și mijlocii incluși în structuri asociative cu scop lucrativ să crească la 20% , de asemenea, urmăreşte reabilitarea și modernizarea infrastructurii principale de irigații pe o suprafață de 820.000 ha până în anul 2020 și revigorarea învățământului agricol și a consultanței agricole printr-o creșterea până la 20% a ponderii fermierilor cu studii agricole.
Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri a lansat pe 5 iulie, dezbaterea publică a documentului strategic “România competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă”. Proiectul include o serie de 16 sesiuni consultative pe baza celor peste 90 de măsuri economice care pot contribui la definirea unei viziuni de consens pentru o creștere economică sustenabilă până în anul 2020.
Consultările pe marginea strategiei se vor desfășura în perioada 12 iulie—16 septembrie.
