Aproximativ 60% din alimentele rispite sunt întâlnite la gospodării, nicidecum la comercianţi. Aceasta este concluzia oficialilor de la Ministerul Mediului prezenţi la evenimentul “Eat Smart”.
Alimentele care ajung cel mai des la gunoi, în România, sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificație (21%), legumele (19%) și fructele (16%), potrivit unui studiu prezentat de organizatori.
“Prima tendință pe care am remarcat-o a fost că discuția este foarte concentrată pe risipa alimentară sau pe risipa de alimente din lanțul de retail. Nu e rău, dar nu e suficient. În România, nu știu sigur cifrele, dar îmi aduc aminte ca ordin de mărime că undeva la 60% din risipa alimentară de întâmplă la domiciliu, nu în retail. Aceasta este o altfel de problemă. Este o problemă dacă vreți de educație, este desigur și o problemă vizavi de ce se oferă și vizavi de ce se cumpără versus nevoile reale de a cumpăra. Risipa alimentară nu se rezolvă în momentul în care donezi alimente aproape expirate, ca să nu vorbesc de faptul că ceea ce înseamnă aproape expirat este în sine o discuție separată și foarte vastă. Nu pot să am o tonă de salam, să o descarc în curtea unei școli sau unui ONG și să spun: gata, mi-am rezolvat problema cu risipa alimentară”, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
“Un alt trend pe care l-am constatat în această discuție a fost: ok, îl donăm, iar cel care îl primește nu are voie să facă niciun fel de venituri din ele. Foarte bine, să nu facă venituri, dar cineva trebuie să acopere costurile atunci pentru că altfel risc să donez o tonă de salam pe care o pun într-un cort, la 30 de grade Celsius, în ideea că poate va fi distribuit foarte repede la 1.000 de familii din jur, ceea ce nu este întotdeauna posibil pentru că nu avem întotdeauna o tonă de salam în fiecare săptămână ca să putem programa chestia asta….. Chiar dacă acel produs a fost dat mai departe la un ONG sau la o școală, ori la o biserică, acesta are în continuare foarte multe necesități din punct de vedere al sănătății publice și trebuie să ne asigurăm că acel aliment este în continuare viabil și nu va genera o problemă omului către care îl donez. Are o problemă de natura logisticii de stocare și de transport pentru că trebuie să stea în continuare la frig. Are o problemă a controlului de calitate de toate felurile”, a arătat oficialul MMAP.
În ţara noastră, cea mai mare risipă de alimente se raportează la nivelul gospodăriilor populației (49%), urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimentației publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%), potrivit datelor furnizate organizatorii evenimentului.
Principalele motive care îi fac pe români să arunce mâncarea la gunoi sunt degradarea rapidă (26%), estimarea greșită a cantității de alimente care se consumă la o masă (21%), dar și cumpărăturile în exces (14%), conform unui studiu realizat de InfoCons și Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
foto: super-hrana.ro
