Bucuresti

Digitalizarea agriculturii – între deziderat și realitate


By dan / februarie 01, 2017

Fenomenul digitalizării pătrunde în toate domeniile de activitate și implicit, în agricultură, prin procesele care integrează tehnologiile moderne

Fenomenul digitalizării pătrunde în toate domeniile de activitate și implicit, în toate ramurile economiei, prin procesele care integrează tehnologii moderne de stocare, procesare și transmitere a datelor. Agricultura, deși are câteva particularități (își desfășoară activitatea în zone cu viteză de conexiune redusă, cu terminale insuficiente și beneficiari cu cunoștințe limitate în domeniul Tehnologiei Informației) care îi pun în evidență precaritatea, este totuși într-un proces profund de digitalizare. Factorul limitator al digitalizării în mediul rural și implicit, în agricultură, nu-l reprezintă tehnologia sau viteza de conexiune ci, deși aparent paradoxal, mentalitatea. În curând, Internetul se va dezvolta și în spațiul rural și va deveni sistemul nervos al agriculturii. Aplicațiile digitale specifice agriculturii care pot fi rulate pe toate tipurile de terminale (smart phone-uri, tablete, PC-uri) vor contribui semnificativ la furnizarea de informații de piață și meteo, precum și la simplificarea  procesului de aprovizionare și desfacere. Avantajul substanțial este că toate aceste activități se desfășoară în timp real,  putând genera astfel decizii instantanee. Cei care vor avea acces la aceste  facilități fac parte dintr-o diversitate mare de beneficiari precum sunt producătorii, cumpărătorii, lanțurile de aprovizionare și desfacere, fermierii și nu în ultimul rând, furnizorii de inputuri. Din punct de vedere social, scepticismul oamenilor va fi înlocuit de dorința de schimbare în schimbul beneficiilor vizibile și semnificative iar aceștia își vor schimba o parte din obiceiuri apelând astfel și la tehnologia digitală.

 

Un  avantaj al tehnologiilor  mobile de comunicare este reprezentat de faptul că  acestea elimină într-o măsură semnificativă intermediarii care cresc prețurile produselor fără a adăuga și valoare acestora. Se precizează „România Noului Val”  (București, 2015, pag.354) că „doar aproximativ 18% din fermierii din România vând în lanțuri de aprovizionare moderne, în timp ce 60% vând către distribuitori, iar restul de 22%, direct pe piețele în aer liber. Problemele economice apar pe motiv că agricultorii obțin, de  obicei, doar un sfert din  prețul de vânzare cu amănuntul al mărfurilor pe care le produc, dacă le vând prin intermediul distribuitorilor […]”. Deoarece prețurile pot fi monitorizate în timp real se pot atenua astfel consecințele volatilităților intra-day și inter-day a acestora. Informațiile precise despre preț permit producătorilor să intre pe piață cu oferta într-un moment adecvat reducând pe cât posibil pierderile.

tomato_bush_tomato_vegetables

În completarea tehnologiei informație din spațiul rural, structurarea unei Biblioteci Digitale Agricole ar însemna rezolvarea unei permanente doleanțe a agricultorilor, aceea de a obține informații centralizate și actualizate cum sunt de exemplu, acelea legate de soiuri, producții, soluri, lanțuri de aprovizionare, lanțuri de desfacere sau noutăți tehnologice. Această bibliotecă poate fi constituită și dezvoltată de către  asociațiile de fermieri și producători sub conducerea ministerului de resort.

 

Fermierul digital din punct de vedere conceptual  este persoana care stabilește cu ușurință interacțiuni specifice: email, chat, transfer de date, rețele sociale, etc. De asemenea, înțelege cu ușurință rolul Internetului și al tehnologiilor asociate acestuia, pe care le promovează în mediul rural. Lucrează cu terminale digitale precum sunt smart phone-ul, tableta, PC sau alte gadgeturi și este interesat de aplicațiile din  mediul virtual, fiind în măsură astfel să aducă un important aport educațional în domeniul Tehnologiei Informației celor din proximitate. Rezumând calitățile fermierului digital, putem spun că acesta devine vectorul de promovare a tehnologiilor de tip aplicații pe terminale mobile în agricultură.

 

Dintre tehnologiile asociate spațiului rural amintim sistemul PaaS (Platform as a Service), un sistem integrat cu un mare grad de flexibilitate care furnizează platforme pentru dezvoltarea de aplicații. Pentru a elabora aplicații specifice, acest sistem ar trebuie să fie dominant și în agricultura românească. O atenție deosebită trebuie acordată și conceptului IoT (Internet of Things) care înseamnă conectarea de  mașini, utilaje, echipamente prin intermediul Internetului în scopul monitorizării acestora. Astfel vor putea fi monitorizate de la distanță utilaje agricole, silozuri, depozite și alte echipamente specifice agriculturii.

 

Toate aceste aspecte relatate anterior vor genera apariția unei industrii de softuri cu aplicabilitate în agricultură. Pentru asimilarea tehnologiilor digitale, vor apărea și programe de e-learning, e-tutoring. Se va constata totodată și o îmbunătățire a procesului educațional în mediul rural. Rezumând, digitalizarea agriculturii va  aduce noi valențe conceptului de „agricultură bazată pe cunoaștere” care, în termeni practici, înseamnă producții din ce în ce mai mari cu cheltuieli reduse.

 

Bacanu Gheorghe – contributor


Reclama

Reclama

Articole recente


Top articole