Bucuresti

Fermierul modern, vector al modernizării spațiului rural


By dan / decembrie 29, 2016

Fermierul modern este caracterizat de trăsături și însușiri care îl identifică în mediul rural ca un agent al schimbării și promovării unei agriculturi bazate pe cunoaștere

POSTARI ASEMANATOARE

Evenimentele din decembrie 1989 au creat premisele apariției fermierului modern și au deschis confruntarea agriculturii românești cu cea din mediul internațional, reliefând decalaje majore în ceea ce privește randamentul și productivitatea.

 

Portretul fermierului modern este caracterizat de o sumedenie de trăsături și însușiri care îl individualizează în mediul rural ca un agent al schimbării, al promovării unei agriculturi bazate pe cunoaștere, al dezvoltării durabile și nu în ultimul rând, al unei agriculturi ecologice. El a devenit motorul dezvoltării în mediul rural, persoana de care se leagă așteptările de modernizare a agriculturii românești în concordanță cu standardele internaționale.

 

Competența profesională a fermierului român trebuie să depășească cu mult granițele domeniului agricol, domeniu care de altfel trebuie să-l stăpânească până în cele mai mici detalii, aceasta fiind o condiție esențială pentru eficiența muncii sale. În bagajul său de cunoștințe trebuie să dețină informații temeinice despre mediul înconjurător (protecția mediului se consideră implicită), modificările climatologice și biodiversitatea organismelor vegetale și animale. El trebuie să fie conștient de faptul că se află într-un proces de învățare continuă, de conectare la cele mai noi descoperi în domeniul agricol, iar conceptul „life-long education” trebuie să-i fie un familiar.

 

Activitatea fermierului trebuie să aibă ca scop creșterea productivității și calității muncii,  având în același timp grijă de protecția și conservarea mediului înconjurător și îndreptarea greșelilor trecutului față de acesta. Toate acestea presupun conștientizarea de către fermier a faptului că exercită o profesie de sinteză a mai multor domenii conexe care concură la dezvoltarea unei agriculturi competitive. El trebuie să fie conectat în permanență la schimbările care se produc în piață, în întreaga societate și la noile produse ale cercetării științifice în domeniul agrar.

 

Fermierul actual trebuie să gestioneze rațional și etic competiția dintre cele două categorii de culturi  agricole, pentru alimentație și cele energetice. Trebuie să fie conștient de faptul că decizia sa în această problematică poate avea consecințe importante în plan comercial și economic. Este știut faptul că în urmă cu câțiva ani, au fost momente când din rațiuni pur comerciale, a existat tendința de a se acorda mai multă atenție culturilor energetice în detrimentul celor pentru alimentație, generând în acea vreme o presiune pe prețurile produselor alimentare.

 

De asemenea este necesar mai mult decât oricând să realizeze că activitatea sa se desfășoară la confluența a trei tipuri de agricultură: convențională (tradițională), ecologică și cea bazată pe cercetările biotehnologiei avansate. Este la latitudinea sa să opteze pentru un anume tip de agricultură sau pentru un mix din toate cele trei tipuri, aceasta făcându-se în funcție de mai mulți factori: posibilitățile financiare, capabilitățile investiționale și solicitările pieței pentru un produs anume sau preocuparea pentru o alimentație sănătoasă.

 

Un rol important revine fermierului modern în dezvoltarea spațiului rural, în promovarea avantajelor vieții la țară, în îmbunătățirea calității vieții în mediul rural, în diversificarea economiei rurale și în conservarea patrimoniului cultural. Dacă în trecut învățătorul și preotul satului erau cunoscuți ca promotori ai mediului rural, acum mai mult ca oricând, este necesar ca rolul acestora să fie luat de către noul fermier. El trebuie să dorească să modernizeze satul românesc pentru a crea condiții de viață apropiate celor din mediul urban. Dacă acest deziderat va fi îndeplinit, va crește implicit și atractivitatea pentru viața în mediul rural, eliminându-se tendința de migrare către mediul urban. Viața la țară trebuie să devină o variantă a vieții de la oraș din punct de vedere al calității acesteia. Această activitate se va încadra în tendința Uniunii Europene de a dezvolta satele, la nivel urban având ca scop consolidarea vieții sociale prin favorizarea accesului locuitorilor din mediul rural la avantajele sociale.

 

În contextul apartenenței la Uniunea Europeană, noul fermier trebuie să fie un profesionist desăvârșit, un întreprinzător competitiv, apt să se adapteze la cerințele mereu în schimbare ale consumatorilor, capabil să practice o agricultură  durabilă și adaptabil la profundele schimbări climatice care generează modificări ale practicilor agricole. El trebuie să militeze pentru accesarea fondurilor europene și să folosească aceste fonduri pentru dezvoltarea activităților sale în concordanță cu legislația în vigoare.

 

Un rol important în activitatea fermierului va avea informatizarea întrucât aceasta îi va pune la dispoziție aplicații, informații, baze de date structurate despre tehnologii de cultivare, tipuri de utilaje, soiuri de plante, rase de animale, reglementări legislative interne și internaționale. Prin intermediul mijloacelor digitale va putea comunica în timp real cu parteneri aflați în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii.

 

Noul fermier trebuie să-și extindă preocupările într-un domeniu conex mediului rural, așa cum este agroturismul, văzând în acesta un factor aducător de beneficii, dar și o modalitate de punere în valoare a potențialului tradițional și natural.

 

Toate aceste aspecte vor crea premisele ca fermierul modern, prin educație și formare continuă, să contribuie la diminuarea decalajelor față de profesionalismul și productivitatea fermierilor din statele membre ale Uniunii Europene. În acest fel, noul fermier va deveni factorul cheie în promovarea progresului în mediul rural, un model de antreprenor în edificarea unei economii moderne bazate pe cunoaștere și va fi parte a noului curent „talentocentric” de care are nevoie întreaga economie românească.

Gheorghe Băcanu – contributor

Reclama

Reclama

Articole recente


Top articole