Românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare, indică datele unui studiu oficial al AGRO Intelligence – Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA).
”Aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiţii”, a declarat fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, într-o conferinţă de specialitate.
”La ora aceasta, poate puţini dintre dumneavoastră ştiţi, şi când am auzit am rămas pur şi simplu şocat, aproape 70% din vânzările de teren către firme străine sunt fonduri de investiţii, care nu fac altceva decât speculaţii financiare cu terenul, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiţii în comercializarea de terenuri! Ele trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiţii, imobiliare de altă factură, nu terenuri”, a afirmat Adrian Rădulescu, citat de Agerpres.
Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor: italieni – 23,4%, nemţi – 15,5%, arabi – 10%, unguri – 8,2%, spanioli – 6,2%, austrieci – 6,1%, danezi – 4,5%, olandezi, greci, turci, precum şi a multinaţionalelor precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc, precizează AgroInfo.
Rădulescu spune că vânzarea terenurilor agricole către persoanele fizice sau juridice străine ar trebui oprită cu metode democratice şi că statul se poate implica în recuperarea terenurilor de la fondurile de investiţii prin Agenţia Domeniilor Statului (ADS).
” Agenţia Domeniilor Statului poate cumpăra, după care, printr-un program, să presupunem că am cumpărat 10.000 -30.000 de hectare, hotărăşte cum dezvoltă pentru tinerii din România, punând la dispoziţie, contra cost, aceste terenuri”, a explicat fostul oficial din MADR, citat de AgroInfo.
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, declara la începutul acestei săptămâni la Realitatea Tv că România trebuia să fie mai atentă la Legea privind achiziţiile de terenuri agricole şi să impună anumite cerinţe.
”De exemplu, Bulgaria a adoptat odată cu România, în acelaşi an (2014 – n.red.), dar a adoptat o lege mult mai dură, mai restrictivă. Polonia este pe cale să dea o astfel de lege, iar Franţa a reuşit să impună o serie de restricţii care sunt acceptate. Este foarte importantă forma sub care impui anumite cerinţe”, a declarat Irimescu, la Realitatea TV.
Oficialul de la Agricultură a precizat că Bruxelles-ul acceptă anumite condiţii dacă există argumente asupra unor obiective, ori „România are astfel de obiective”.
”Chiar eu am discutat în 2013, la Bruxelles, cu reprezentanţii DG Market care mi-au spus că se pot aplica restricţii sau mai exact nişte condiţii, dacă avem nişte obiective clare de atins şi România are astfel de obiective: comasarea terenurilor, siguranţa şi securitatea alimentară. Toate acestea pot fi aduse în discuţie şi sunt pe un proiect de lege în minister pe care trebuie să ne punem de acord cu producătorii. Să nu uităm că terenul în România are o particularitate aparte. Au fost, după anul 1990, familii care au ajuns efectiv să se ucidă pentru teren. Românul are spiritul proprietăţii terenului extraordinar de dezvoltat”, a mai spus ministrul Agriculturii.
România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.
Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania și de țările arabe. În funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, în prezent, cele mai active zone ale ţării, sunt Timiş, Vaslui şi Arad. Preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE depăşeşte şi 30.000 de euro, mai notează Agerpres.
România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafață arabilă.
Legea vânzării terenurilor agricole în România, situaţia terenurilor cumpărate de străini şi a celor administrate de ADS, precum şi cadastrarea acestora au fost discutate în cadrul unui eveniment de profil, pe 17 iunie 2016, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti”.
foto:agrostandard.ro
