Bucuresti

Matca, satul cu cel mai scump pământ din România


By corinazamfir / august 20, 2016

În localitatea Matca din judeţul Galaţi, hectarul de teren agricol a ajuns să coste şi peste 30.000 de euro. Circa 3.000 dintre cele 8.000 de ha sunt cultivate cu legume

POSTARI ASEMANATOARE

În localitatea Matca din judeţul Galaţi, hectarul de teren agricol a ajuns să coste şi peste 30.000 de euro, informează adevarul.ro. Circa 3.000 dintre cele 8.000 de hectare ale localităţii sunt cultivate cu legume‬, din care 800 de hectare sunt acoperite cu ‪‎solarii‬. O şesime dintre solariile României sunt la Matca, iar producţia anuală de legume de aici depăşeşte 200 de milioane de kilograme.

Comuna gălăţeană Matca a ajuns să fie cunoscută în ţară şi străinătate pentru legumele produse în cantităţi industriale. În urma cu şase decenii, aşezarea era cunoscută pentru pepeni , între timp centrul de greutate a balansat către roşii şi castraveţi, capitol la care mătcaşii se bat pentru clienţii din Europa cu marii producători legumicoli din Turcia, Bulgaria sau Ungaria.

Că afacerea merge bine stau mărturie nu doar cantităţile uriaşe vândute de mătcaşi, cât faptul că, efect direct al prosperităţii, hectarul de arabil a ajuns să coste sume ameţitoare la Matca: undeva între 30.000 şi 40.000 de euro, adică de două-trei ori mai mult decât terenurile agricole din Olanda sau din Franţa. O şesime din solariile României sunt la Matca‬ . Deşi poate părea ciudat, o şesime dintre solariile din România se găsesc la Matca. Cifrele indică faptul că la nivel naţional sunt aproape 5.000 de‪ hectare‬ de solarii, dintre care 800 de hectare se găsesc în Matca.

Mai nou, tot mai mult comune din zonă (aflată în imediata apropiere a oraşului Tecuci) au prins gustul afacerii cu legume în spaţii protejate, aşa că solariile din Matca, Corod, Cudalbi, Drăgăneşti şi Comeşti acoperă circa 1.000 de hectare, deci cam o cincime din suprafaţa cultivată „sub folie” în România.

Primarul comunei, Nelu Costea, spune că legumicultura este principala ocupaţie a celor 12.000 de locuitori.
„Toată lumea de la noi are solarii, fie că vorbim despre fermieri sau despre profesori ori salariaţi ai primăriei. Doar copiii şi bătrânii neputincioşi nu muncesc în solarii”, spune primarul Costea, el însuşi un priceput fermier.

Nici comerţul nu este unul tipic în sat.
„La noi sunt mai multe magazine de folie şi de alte lucruri necesare agriculturii, decât magazine obişnuite”, glumeşte primarul.
Aşezarea s-a transformat într-o întinsă piaţă angro, de unde cumpără pieţarii şi aprozarele din şapte-opt judeţe. În rest, se vinde cu tirul, căci mătcaşii, ocupaţi cu producţia, nu prea au timp să stea la tarabă şi să vândă cu kilogramul. „Aşa a fost mereu aici la noi. Noi nu suntem pieţari, ci producători serioşi, de pe mâinile cărora iese producţie serioasă, nu câteva fire de ceapă din fundul curţii, cum e prin alte locuri”, spune, cu mândrie, legumicultorul Ionel Dobrea.

Cât priveşte cantitatea de legume produse la Matca, nu există nepărat o cifră exactă, ci doar estimări. Ar fi undeva cam la 80.000 de tone de legume de solar şi peste 120.000 de tone de legume de câmp. Pe an, de aici pleacă, aşadar, către lumea largă, aproximativ 200 de milioane de kilograme de legume. Jumătate ia calea exportului.
„Vin polonezii şi iau castraveţi de la noi. Au discutat pe internet în engleză cu cineva de pe-aicea. Ei au fabrică la ei în Polonia şi vor castraveţi mulţi. Îi pun la borcane şi îi duc în Lituania, în Germania şi nu mai ştiu unde. Se culeg în jur de 400-500 de tone de castraveţi pe zi, aici la Matca”, povesteşte mătcaşul Ionel Dobrea.

Interesant este şi că potenţialul zonei tinde să se schimbe un pic, căci mătcaşii au înţeles că nu pot sta la nesfârşit la mâna fluctuaţiilor din piaţă şi că le trebuie spaţii de depozitare profesionale.
„Au început să apară şi pe la noi depozite frigorifice, linii de sortare şi de ambalare. Deocamdată nu este cine ştie ce, însă este un pas important. Aşa cum îi ştiu pe mătcaşii mei, ideea se va extinde în curând la scară mare”, este de părere primarul comunei.

Cât priveşte aşteptările de la guvernanţi, oamenii din Matca sunt fermi: legi mai bune contra monopolului supermarketurilor, ajutor pentru investiţii în tehnologie şi, nu în ultimul rând, infrastructură rutieră, căci drumurile româneşti, mai ales în zona asta de ţară, sunt praf şi pulbere.

sursa, foto: adevarul.ro

Reclama

Reclama

Articole recente


Top articole