În fiecare an, o treime din producția mondială de alimente destinate consumului uman nu ajunge niciodată într-o farfurie, fiind irosită. Acest lucru este echivalent cu 1,3 miliarde de tone de alimente comestibile. Diminuarea pierderii şi rispei de alimente poate duce la reducea sărăciei și a foametei și ,de asemenea, la schimbări climatice, potrivit Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO).
În Europa și America de Nord se aruncă anual în medie 95-115 kg de alimente pe persoană, în timp ce în Africa sub-sahariană, Asia de Sud și Asia de Sud-Est se aruncă între 6-11 kg de alimente pe cap de locuitor, susţine Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO).
În țările în curs de dezvoltare 40% din pierderi se produc în timpul recoltării și procesării, în timp ce în țările industrializate 40% din pierderi se petrec la nivelul comerțului cu amănuntul sau a celui de consum. Fie că este distrusă în timpul transportului, că nu este cumpărată de la magazin sau că este aruncată de către consumator, cantitatea de alimente pierdută și irosită reprezintă mai mult de jumătate din recolta de cereale anuală din lume, adică aproximativ 2,3 milioane de tone.
FAO subliniază că această risipă se cifrează la 1 trilion de dolari în costuri economice, în jur de 700 de milioane de dolari în costuri de mediu și 900 de miliarde de dolari în costuri sociale.
Aproape 30% din terenurile agricole din lume sunt ocupate în prezent cu producerea de alimente care în cele din urmă nu vor fi niciodată consumate.
Mâncarea care este aruncată și irosită poate alimenta circa 2 miliarde de oameni. Dacă s-ar salva un sfert dintre produsele alimentare pierdute sau irosite în prezent, ar putea fi hrănite 870 de milioane de persoane care suferă de foame, dintre care un sfert sunt doar în Europa.
Irosirea, aruncarea alimentelor și transformarea lor în deșeuri este responsabilă pentru aproximativ 8% din totalul emisiilor (GES) de gaze cu efect de seră la nivel mondial potrivit raportului întocmit de Food and Agriculture Organization of the United Nations. În cazul în care utilizarea și distribuirea produselor alimentare ar fi mai bine gestionată, 14% din totalul emisiilor de GES din agricultură ar putea fi evitată până în anul 2050, potrivit sursei citate.
Volumul de apă utilizat pentru producerea de alimente pierdute sau irosite este echivalent cu de trei ori volumul lacului Geneva. Pierderile de produse alimentare și deșeuri consumă 21% din totalul de apă proaspătă.
Pentru a contribui la reducerea risipei de alimente, asigurați-vă că #NotWasting este noul mod de viaţă!
