Viaţa cotidiană ne face de multe ori să ne refugiem în visare, la clipele minunate pe care le-am petrecut cândva. Multe dintre aceste momente au legătură cu perioada copilăriei, când eram lipsiţi de griji şi hoinăream. Un afacerist din Valea Jiului nu a putut uita momentele copilăriei sale şi a ajuns să cumpere, încetul cu încetul, întregul sat în care și-a petrecut acaestă minunată perioadă din viaţă.
Acest loc se va transforma într-o mini-stațiune eco, care va atrage turişti din întreaga lume și doritorii de a petrece o perioadă de timp într-un mediu care și-a păstrat atmosfera neatinsă a trecutului.
Emil Părău, eroul poveştii noastre, ”s-a trezit” cum spune el, în decurs de 10 ani, cu 300 de hectare de teren şi case, toate cumpărate mai mult de ruşine decât de nevoie.
„Am mers într-o zi la Deva şi de acolo am zis hai să văd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaţie, drumul se împădurise, casa părintească se lăsase, era totul praf. Am zis că dacă ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. Şi m-am dus cu echipă de zidari, muncitori, eram 30 de persoane şi ne-am apucat de muncă. Două săptămâni a durat renovarea casei şi curăţarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasă şi i-am zis lui tata să mergem să vedem ce mai e pe acolo. Când a văzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, a povestit Emil Părău pentru Mesagerul Hunedorean.
Satul Roşia este situat la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba, în Munţii Metaliferi, iar pentru a ajunge la el, trebuie să străbătut un drum lung şi anevoios prin sălbăticie. Aproape tot satul a fost părăsit în anii 80, când la Orăştie apăreau fabricile, iar viaţa la oraş era mai uşoară. În satul zileleor noastre, afaceristul a mai găsit un singur locuitor, în vârstă.
Rând pe rând, cei cu care a copilărit Emil Părău, şi care mai mergeau vara prin sat s-au gândit că afaceristul vrea să facă ceva cu cătunul şi pe rând, i-au cerut să le cumpere proprietăţile abandonate.
„Era unul Adam, care mai venea pe acolo prin sat, avea terenurile întreţinute, curăţate, om gospodar. Îmi zice: măi Milule, nu-mi cumperi şi mie terenul şi casa, eu nu mai vin pe aici. Păi şi eu ce să fac cu ele, îi zic. Întreb cât vrea şi-mi spune 110 milioane (n.r. lei vechi) în ideea să negociem la 100 de milioane, adică 10 mii de lei noi. A lui era cea mai frumoasă casă din sat, teren, grajduri. I-am zis, mă Adam e munca ta, munca a generaţii întregi aici. Bineînţeles că nu era mult cât a cerut şi i-am dat fără să negociem, ba i-am dat chiar mai bine decât a cerut. Ca să înţelegeţi, ca investiţie financiară n-a fost mult, alţii dau banii aceştia cât am dat pe sat, pe o maşină bună. Am pus mult suflet, dar nici nu am simţit când am cumpărat satul, pentru că a fost în decursul anilor”, a mai spus Emil Părău pentru Mesagerul Hunedorean.
Aşa se face că din 2003 şi până în 2014, cei care aveau proprietăţi în Roşia, l-au căutat pe afacerist pentru a-l convinge să le cumpere. Emil Părău s-a trezit că este proprietar pe toată aşezarea, mai puţin o gospodărie în care trăia singurul locuitor al satului. Părău nu a ştiut la început ce să facă cu cele 300 de hectare de teren şi o mulţime de ruine, dar i-a fost ruşine să-şi refuze foştii săteni cu care a copilărit.
Acum visează să transforme toată aşezarea într-un fel de staţiune, un fel de Valea Zălanului, cum este cea a prinţului Charles, unde oamenii să trăiască în comuniune cu natura şi departe de tot ce înseamnă tumultuoasa lume modernă. Să participe la acţiuni comune care să-i apropie, la clacă şi şezători, unde gospodarii se uneau şi povesteau.
Omul de afaceri din Valea Jiului s-a apucat de renovarea caselor.
„Pentru început, o să fac 10 case în satul turistic. De fapt, vreau să fie o întoarcere în timp, pentru că obiceiurile de acum 100 de ani care s-au păstrat sunt aproape identice cu cele ale dacilor. Fiecare casă are o poveste, iar turiştii o pot afla.”
Turiştii, practic, în sejurul lor devin stăpânii caselor. Se vor gospodări singuri şi cel mai important, vor avea posibilitatea de a se apropia unii de alţii.
„Vreau ca turistul când intră în cămară să găsească tot ce aveau în sat pe vremuri. Să aibă acea carne la garniţă, castraveţii la murat, butoiul cu ţuică, toate produsele tradiţionale. Să mănânce roşia, dimineaţa, din grădina casei. La sfârşit să cumpere dacă doreşte, să-şi ducă şi acasă, pentru că ştie că sunt naturale. Ideea este să-l prind în program, să-l duc la secerat, nu să doarmă. Cine vrea să doarmă, să doarmă. Vor avea oi, când intră în casă, ei sunt practic ca şi gospodarii de pe vremuri. O să meargă să-şi măsoare oile, atunci ei vor participa şi vor vedea cum se trăia odinioară. Îşi fac acel răboj pentru a-şi ţine evidenţa, cu un cuţit îşi ţin socoteala la tot, fără calculator, fără pix, asta este esenţa”, a mai declarat Emil Părău pentru Mesagerul Hunedorean.
Emil Părău are afaceri în turism şi industria lemnului, dar şi în servicii.
foto: mesagerulhunedorean.ro
