WWF – România îi cere prim-ministrului, Dacian Cioloș, ca, în calitate de șef al Guvernului, să se implice în deblocarea dosarelor și în crearea unui plan de acțiune la nivel guvernamental pentru pedepsirea și descurajarea braconajului, potrivit unui comunicat postat pe site-ul organizației.
“După 10 ani de activitate în teren și două cazuri concrete de braconaj, documentate extensiv de WWF-România, am ajuns la concluzia că fenomenul braconajului nu este tratat ca o prioritate de diversele organe ale statului cu atribuții de combatere în acest sens. Adesea nu există o voință reală din partea autorităților de a identifica și a trage la răspundere făptașii, chiar dacă există suficiente indicii sau probe. Mai mult, există cazuri în care autoritățile pot fi suspectate chiar de complicitate în mușamalizarea braconajului, fapt ce duce la creșterea și încurajarea fenomenului. WWF cere prim-ministrului ca, în calitate de șef al Guvernului, să se implice în deblocarea dosarelor și în crearea unui plan de acțiune la nivel guvernamental pentru pedepsirea și descurajarea braconajului”, se menționează în comunicatul WWF remis presei.
Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Dacian Cioloș., reprezentanții WWF subliniază că vânatul ilegal nu poate fi combătut decât în cazul în care există o abordare amplă la nivel guvernamental și o colaborare și implicare activă din partea mai multor ministere. Consecinţele braconajului pot fi resimțite în mai multe domenii, precum cel al agriculturii sau al economiei, iar de multe ori comunitățile expuse la efecte nu sunt și cele care generează problemele.
În ultimii 10 ani, WWF-România a derulat mai multe proiecte pentru monitorizarea și protecția diferitelor specii de animale sălbatice și a habitatului acestora. Am efectuat inclusiv activități de evaluare a efectivelor și a stării de conservare a faunei sălbatice cu scopul de a identifica posibilele probleme cu care se confruntă acestea și, evident, soluții la aceste probleme.
Astfel de activități de monitorizare s-au derulat prin intermediul experților WWF, în teren prin observații directe, colare GPS, camere foto-video și stimulare bioacustică.
”Experiențele noastre din teren ne arată că fenomenul braconajului nu este tratat ca o prioritate de diversele organe ale statului cu atribuții de combatere în acest sens, deseori neexistând o voință reală din partea autorităților de a identifica și a trage la răspundere făptașii, chiar dacă există suficiente indicii sau probe. Mai mult, există cazuri în care autoritățile pot fi suspectate chiar de complicitate în mușamalizarea braconajului, fapt ce duce la creșterea și încurajarea fenomenului” se mai precizează în comunicatul WWF România.
Reprezentanţii organizaţiei dau ca exemplu un caz din 2012, când primul urs monitorizat de WWF într-un proiect transfrontalier a fost împușcat mortal pe raza unui fond de vânătoare din Maramureș. Ursul era un exemplar mascul, cu vârsta de 6-8 ani, având 2 metri lungime și 150 kg și, în urma monitorizării, urma să ofere informații despre locurile preferate pentru hrănire, adăpost, reproducere și rutele de deplasare, într-o zonă unde astfel de informații lipsesc sau sunt incomplete. Prin urmare, aceste date noi ar fi fost extrem de prețioase pentru formularea și aplicarea unor măsuri adecvate de management al populației de urs din zonă.
“Acest caz a fost cel mai documentat caz de braconaj la urs prin împușcare, din știința WWF. Deși organizația a informat în mod prompt gestionarii fondului cinegetic despre moartea ursului, aceștia din urmă au întârziat sesizarea la poliție. Conform contractului de gestiune a fondului de vânătoare, gestionarul are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni și combate braconajul, inclusiv de a urmări procedura legală pentru soluționarea cazurilor de braconaj descoperite. WWF a pus la dispoziție toate informațiile și datele de ordin tehnic și științific pentru a susține investigația, dar vechile lacune legislative, lipsa de responsabilitate a autorităților competente și deficiențele în aplicarea legislației au împiedicat obținerea unor rezultate concrete până în ziua de azi”, se menționează în scrisoarea deschisă adresată premierului.
Reprezentanții WWF mai precizează că, în nenumărate cazuri, personalul de specialitate al organizației, aflat în teren a constatat că în zone de cele mai multe ori protejate de lege (inclusiv prin cele două Directive Natura 2000) se organizează partide de vânătoare după apusul soarelui, fapt ce contravine legii vânătorii.
”În septembrie 2015, WWF-România a constatat un caz de braconaj la cerb în Situl Natura 2000 Munții Țarcu, pe raza Ocolului Silvic Oțelu Roșu. Fapta este demonstrată de înregistrările de pe camerele video instalate de WWF în zonă, care arată clar că pe 11 și 12 septembrie 2015, un grup de cinci persoane intră în pădure și se întorc cu un trofeu de cerb” se mai precizează sursa citată.
“Vă adresăm această scrisoare în speranța că, fiind cel care conduce Guvernul României, sunteți singura persoană care are capacitatea de a pune problema braconajului nu numai pe agenda diverselor ministere și autorități, dar și să schimbați tendința actuală în care actele criminale de acest gen rămân, de cele mai multe ori, nepedepsite. Consecințele vânătorii necontrolate pot avea efecte puternice asupra comunităților locale și asupra economiei în general. Activitatea Guvernului condus de dumneavoastră ne-a arătat că respectarea și îmbunătățirea legislației este o prioritate a actului guvernamental în toate domeniile. Fenomenul braconajului poate fi redus și eliminat doar printr-o abordare strategică la nivelul Guvernului, prin dialog între ministere și prioritizarea soluționării dosarelor prin sprijinul tuturor autorităților implicate”, subliniază reprezentanții WWF România.
În finalul scrisorii, WWF-România își afirmă deschiderea și disponibilitatea totală în găsirea soluțiilor pentru combaterea braconajului din țara noastră.
foto: © (c) Mircea Struteanu, wwf.ro
